Interviurile FTTC – Alexandra Copos de Prada

Unul dintre obiectivele noastre, pe lângă activitatea de formare, este să “cristalizăm” o comunitate de profesori pentru care să putem oferi resurse, informații, inspirație și sentimentul ca nu sunt singuri în lupta lor pentru mai bine, mai frumos, mai cu bucurie! Ne dorim ca periodic să vă oferim interviuri cu persoane care fac diferența în educație în România. Astăzi, Alexandra Copos de Prada, fondator Aspire for Teachers.

Îi mulțumim Alexandrei pentru amabilitatea de a ne răspunde la întrebările și curiozitățile pe care le aveam despre Aspire și doza de inspirație oferită!

Care este povestea Aspire Teachers? Când s-a produs declicul pentru ca acest proiect să ia naștere și să lupte pentru a pune un profesor excelent în fața fiecarui copil din România?

R: Aspire Teachers a luat naștere în 2015, însă ideea de a crea un program pedagogic de valoare unde să aducem laolaltă profesori mentori excepționali, idei inovative și de succes din alte sisteme și dascăli din sistemul public de învățământ este cu noi de mulți ani. De-a lungul perioadei de peste opt ani petrecute la studii în România, America, Elveția și Italia măsuram mereu impactul profesorilor pe care i-am avut întrebându-mă ce face un profesor excelent și cum se poate replica această magie. Apoi în 2009 am lucrat un an la Departamentul de Educație din New York conducând cel mai mare program național de training și specializare pentru viitorii directori de școli publice. Acolo am vizitat multe școli din sistemul de stat din New York precum și școli în format charter care prin ambiția, dedicația și perseverența de a educa acei copii din medii defavorizate și a-i trimite la cele mai bune facultăți din America demonstrau că profesorii excelenți se pot forma.

În 2016, alături de două prietene, ambele absolvente ale programelor Aspire Academy, Ruxandra Manea și Ana Tonita, am decis să lansăm Aspire Teachers pentru a face o schimbare în sistemul de învățământ de jos în sus, pornind de la dascălii care zilnic interacționează cu copiii lor și au șansa de a forma caractere, valori și vise.

Ne-am dat seama că schimbarea se poate produce cu ajutorul acelor învățători și profesori din școli publice care pun accent pe elev și își construiesc întreaga activitate astfel încât să formeze tineri motivați, conștienți de potențialul lor, pregătiți pentru provocările secolului XXI. Profesorii Aspire Teachers pe care îi căutăm și îi dezvoltăm sunt dedicați meseriei lor, pasionați de ceea ce fac, găsesc motivație și plăcere în actul didactic, mai departe de greutățile și neajunsurile sistemului educațional public.

De asemenea, ei sunt lideri în comunitățile lor, inspiră elevi, colegi și părinți pentru progres și schimbare prin inițiative proprii și prin dorința de implicare în comunitate. Cautam acei profesori care au spirit de inițiativă și vor să se implice mai departe în comunitatea Aspire Teachers prin proiecte de diseminare și învățare continuă.

De ce ești în mod deosebit mândră în ceea ce privește rezultatele Aspire Teachers?

R: În primul rând sunt mândră de comunitatea de peste 150 de cadre didactice care în această perioadă au participat la cele trei Academii Aspire Teachers, au participat la o serie de webinarii susținute de traineri români dar și din SUA, module de formare, diseminare și activități de dezvoltare de curriculă, pe tot parcursul anului, cu impact direct asupra a peste 30 000 de elevi la nivel național.

În doar 3 ani de activitate am crescut o comunitate numeroasă de profesori cu potențial și odată cu această creș­tere, am învățat mai mult despre nevoile lor și ale elevilor în contextul celei de-a 4-a revoluții industriale. Ne-am dat seama că răspundem unei nevoi reale pe piața educației când ni s-au alăturat aproape jumătate din profesorii primelor generații în echipa de organizare, inspirați de misiunea organizației și dornici să contribuie la realizarea ei.

Care a fost cea mai mare provocare întâlnită în derularea programului?

R: Prin Aspire ne dorim să facem o schimbare sistemică, prin care să reușim să punem un profesor excelent în fața fiecărui copil din România. Viziunea noastră ne determină în fiecare an să ne întrebăm dacă ceea ce facem schimbă în bine interacțiunea copilului cu profesorul său, dacă acel profesor Aspire reușește să dea mai departe spre copiii săi ceea ce a aprofundat în program.

Am încercat numeroase concepte pedagogice în ultimii ani: de la învățarea bazată pe proiecte unde am avut parteneri din State, de la Sycamore Schools, la învățare vizibilă unde discutam cu o școală parteneră din Țara Galilor și cu cea mai faimoasă școală din California, Nueva School, pentru a adapta procesul lor în cadrul Aspire, la inteligența emoțională și socială care a fost conceptul pe care ne-am bazat anul acesta. În urmatorii ani vom continua să rafinăm Aspire prin crearea de curriculă dedicată profesorilor, axată pe skillurile de bază de care copiii au nevoie în 2030 când termină școala. Acestea sunt auto-determinare, inteligență socială și gândire adaptivă. Vom preda aceste skilluri printr-o curriculă interactivă axată pe proiecte și învățare vizibilă.

Pe langă provocările abordării metodologiilor cu impact și implementarea acestora la clasă, o alta ține de selecția participanților în cadrul Aspire Teachers. Apreciem enorm cât de mulți dascăli își doresc să intre în programul Aspire, însă din cauza limitărilor logistice și de fonduri pe care le avem în prezent, procesul de recrutare a fost unul strict și a avut la bază două etape: etapa notelor pe anumite competențe cheie pe care noi le-am identificat ca fiind necesare unui profesor lider și apoi etapa interviului. Anul acesta am avut peste 620 de aplicanți, din care am selectat pe cei mai dedicați și motivați 21 de învățători și 24 de profesori din școlile primare atât din mediul urban cât și rural.

În opinia ta, care ar fi cea mai simplă și la îndemână schimbare / reformă pe care sistemul educațional românesc o poate face pentru a asigura o calitate mai bună a triadei predare – învățare – evaluare?

R: Investiția în profesori. Aceștia sunt cei care zi de zi formează caractere și viitorul acestor copii. Aș gândi o reformă integrată prin care să atragem în sistem tineri valoroși sau profesioniști la a doua, treia carieră, însă oameni cu dorința de a avea impact. Aș găsi metode să-i plătesc mai bine și să fac meseria de profesor mai atractivă pe piață pentru cei care intră în sistem. Aș investi în formarea lor, atât în zona de școli pedagogice însă și în masterate de valoare, cu predare la clasă sau online. Aș introduce un sistem de evaluare a performanței profesorilor, și un altul de feedbck din partea elevilor, fără să ne fie frică să ne uitam la ariile de îmbunătățire.

Un sfat pentru profesori?

R: Copiii se vor ridica la așteptările pe care le ai de la ei. Dacă ai așteptări înalte, vor face lucruri extraordinare. Dacă ai așteptări joase, nu vor ajunge departe. Indiferent de nivelul de start al acelui copil.

Ce profesor v-a fost model sau v-a inspirat?

R: 🙂 

Domnul Profesor Nicolae Catan a fost mult timp profesorul meu de matematică, dirigul de care lumea se temea puțin pentru că era dur, însă mereu drept. Întotdeauna venea pregătit la clasă, punctual, cu probleme mai dificile pentru cei care terminau mai repede însă cu explicații pe care toți le puteam înțelege.

 

 

 

Starea de bine a profesorilor în școli

Un articol de prof. Adriana Ioana Bârcean – Școala Primară Mărtinești, județul Hunedoara

”Starea de bine” este o asociere de cuvinte pe care o întâlnim, mai nou, pe toate canalele de comunicare. Vorbim de starea de bine ca un trend în viața de zi cu zi și multe demersuri le facem în această direcție, pentru a obține o stare reală de bine. Evident că se vorbea de această stare și înainte, numai nu cu aceeași intensitate și implicare. Acum căutăm cauza lipsei stării de bine și găsim soluții reale pentru a o câștiga și de ce nu, pentru a o menține.

În educație, în ultimii ani, starea de bine sau wellbeing (dacă vrem să căutăm mai multe informații în mediul online internațional), a devenit o componentă importantă cel puțin în viziunea celor responsabili de calitatea educației și a vieții beneficiarilor educației.

S-a înțeles cel puțin teoretic și s-a văzut și faptic că nu e de ajuns să mergem la clasă și să predăm dacă suntem dascăli ci contează și impactul pe care îl avem asupra celor în fața cărora ne aflăm, devenind responsabili de starea de bine și implicarea lor.

Dacă dai un simplu search pe Google și scrii ”starea de bine în școli” vei găsi articole care vizează în marea majoritate, elevii. Din păcate, foarte puține, vizează cadrul didactic și starea de bine a acestuia.

Am descoperit cu bucurie că există un chestionar din 2018 al Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, care vizează starea de bine la școală a cadrului didactic. În rest, un proiect EPALE despre educația adulților inițiat de Universitatea de Vest din Timișoara în 2013 – WELLNESS Abilități pentru o stare de bine autentică. Dacă în chestionarul prezentat de F.P.S.E. (http://www.surveygizmo.com/s3/4169563/Chestionar-Wellbeing) cadrul didactic e chestionat în legătură cu calitatea vieții profesionale și personale, proiectul EPALE al UVT vine cu statistici în care nivelul stării de bine a dascălului este amenințat de înaltul nivel al stresului din jurul meseriei și de factori ce au legătură cu organizarea muncii (indisciplina elevilor, relațiile la locul de muncă și volumul de lucru excesiv), nevoile majore sesizate fiind copingul eficient cu stresul și dezvoltarea abilităților de a gestiona emoțiile negative.

Anul trecut, în septembrie, participam la o conferință internațională despre educația incluzivă la Simeria Veche, iar Michael Mednick, un binecunoscut psihopedagog britanic pentru copiii cu nevoi speciale multiple și nu numai, povestea de ”learnt helplessness” (trad. ”neputință dobândită”) și se referea la acești copii care își cunoșteau situația fizică. Și fără să vreau, m-am gândit la mine ca dascăl și mă regăseam în aceeași stare, de neputință dobândită și cu gândul clar ”știu că nu am ce face – asta e situația educației în România și punct”.

Și tot același Michael Mednick zicea ” Visează! Crede! Împlinește!” și atunci lucrurile au început să ia o altă direcție… Atâta timp cât avem un vis și credem în el, găsim și instrumentele, căile, oamenii pentru a-l duce la împlinire.

În mai, anul acesta, la Timișoara, asistam la conferința lui Ferre Laevers și vorbea atât de simplu și frumos despre starea de bine și implicarea elevilor în procesul de învățare și sublinia importanța cadrului didactic. Ferre Laevers este directorul Centrului de Educație Experimentală din Leuven, Belgia, centru responsabil pentru sistemul de măsurare al stării de bine și al implicării elevilor. Am înțeles după cum Ferre însuși zicea că noi, dascălii, ”nu suntem doar un adult sau un cadru didactic ci suntem parte din procesul de explorare al elevilor noștri” ceea ce nu ne mai poate lăsa în starea de neputință ci ne responsabilizează să ne mobilizăm în a fi modelele de care au nevoie elevii noștri.

Când am hotărât să scriu acest articol, și după ce am scris toate rândurile acestea, am discutat și cu apropiați din branșă, de la firul ierbii, dascăli pasionați de educație și foarte realiști care, la întrebarea mea directă: ”Totuși, există stare de bine pentru dascăli în școlile românești?”, mi-au răspuns, fără ezitare: ”Poate numai în sistemul finlandez!”

Și atunci am căutat de ce le e bine dascălilor finlandezi (există o mulțime de articole online referitoare la acest subiect) și am aflat că aceștia nu au un curriculum impus, au libertate în a-și alege metodele de predare și sunt direct responsabili de progresul elevilor lor. Nu există grade în învățământul finlandez și nici inspectorate (au fost desființate în anii 90). Dascălii finlandezi au același respect și prestigiu ca doctorii și avocații. Programele de formare continuă sunt subvenționate de stat.

Dascălul petrece efectiv doar 4 ore în sala de clasă deși poate ajunge la 20 – 24 de ore de activitate pe săptămână. Sistemul educațional finlandez încurajează cadrele didactice să se formeze continuu, astfel 2 ore pe săptămână sunt orientate în această direcție. Sistemul educațional finlandez se bazează pe încredere și echitate.

Și atunci, revenim la ce spunea prof. dr. Florian Colceag că dacă noi, profesorii, suntem tratați cum trebuie și dacă suntem apreciați, iese din noi și talentul care a fost ascuns și pe care nu l-am pus niciodată în valoare.

Atunci consider că e timpul ca noi înșine să ne îngrijim de această stare de bine, să fim conștienți de valoarea pe care o avem în fața elevilor noștri, să găsim instrumente ce ne vor ajuta să gestionăm nivelul de stres în mod eficient, să ne extindem creativitatea, să ne îmbunătățim abilitățile de comunicare, să ne creștem conștiința de sine ce se referă la valori, nevoi, corp, emoții, gânduri și modele de comportament.

Să înțelegem că ”schimbarea în educație [fie că suntem dascăli sau elevi] are un singur nume: dragoste” așa cum ne spune Anca Tîrcă, specialist în educație,  într-un articol din România Liberă.

Și dacă e un subiect care vă preocupă, puteți afla lucruri noi de la specialiști internaționali în educație, participând la conferința ”Starea de bine în școli: o societate mai sănătoasă și fericită” și la atelierele organizate la Sibiu de Finnish Teacher Training Centre pe data de 7 septembrie 2018.

 

Sitografie:

https://ec.europa.eu/epale/ro/blog/abilitati-pentru-o-stare-de-bine-autentica-wellness

https://ec.europa.eu/epale/ro/resource-centre/content/raport-asupra-analizei-transnationale-starii-de-bine

https://rodawell.fpse.unibuc.ro/modelul-rodawell/starea-de-bine/#tab-id-4

http://sipcs.ro/cui-ii-pasa-de-starea-de-bine-a-profesorilor/

http://www.surveygizmo.com/s3/4169563/Chestionar-Wellbeing

https://romanialibera.ro/societate/educatie/interviu–anca-tirca–specialist-in-educatie–calitatea-unui-sistem-de-invatamant-este-data-de-cei-99–elevi-neolimpici-408218

http://www.workinfinland.com/25-amazing-facts-about-finlands-education-system/

https://scoala9.ro/de-ce-imi-place-educatia-finlandeza/39/

 

Gânduri și cifre despre comunitate

 

Una dintre întrebările sondajului nostru a fost despre provocările cadrelor didactice (întrebare cu opțiunea de răspuns multiplu). Majoritatea răspunsurilor s-au referit la  lipsa unor cursuri pe teme de mare actualitate (49,2%), generațiile noi de elevi (44.4%), pregătirea insuficientă pentru a face față situațiilor din clasa (27.7%).

Alte provocări importante sunt de ordin financiar, lipsa resurselor, politici educaționale dar și legate de comunitatea didactică  – un cadru în care profesorii să împărtășească idei, să expună situații dificile de la clasă, să facă schimb de experiență.

În ceea ce privește comunitatea didactică am observat un paradox, cel puțin în ceea ce privește eșantionul nostru.

Deși  „cheia succesului la catedră” este percepută ca un mix de componente ce includ în proporție mare „comunitatea de practică” – 31,5% și „sprijin în profesie” -26,4%  (conform sondajului nostru despre nevoile de formare), în procentaj mult mai mic este ales ca și canal de dezvoltare. Mai exact, la întrebarea  “dumneavoastră vă dezvoltați profesional continuu cu precădere prin”, abordarea este mai degrabă individuală (particip la cursuri, la evenimente din domeniul educației sau citesc) și doar 1,78% respondenți au ales discuțiile cu colegii.

Pe lângă cursuri aprofundate, Finnish Teacher Training Centre își propune să ofere un cadru de discuții și schimb de experiență prin evenimente punctuale care să adreseze nevoi specifice. Pe ce teme v-ar plăcea să ne întâlnim să discutăm?

Mini ghid de autofinanțare

Platforma Sprijina este locul care îți permite, într-un cadru legal și transparent, să ceri ajutorul rețelei tale de prieteni și cunoștințe pentru a îți finanța un proiect educațional personal, cum ar fi participarea la cursurile de formare profesională. Îți sugerăm să vizitezi proiectele din categoria “Educație” și secțiunea “Cum Functioneaza” pentru a afla mai multe.

Uneori barierele sunt doar în mintea noastră iar oamenii din jurul nostru mult mai dispuși să contribuie la îndeplinirea unui vis decât am putea crede. Dacă ți-ai creat o pagină pe Sprijină, dă-ne un mesaj pe office @ teachertraining.ro și vom fi bucuroși să te ajutăm cu un share pe Facebook și poate chiar mai mult!

Succes!

Ideea de la care am pornit

La început a fost ideea. Ideea s-a transformat în întrebare. Întrebarea a crescut, s-a multiplicat și a dat naștere atât la răspunsuri cât și la noi întrebări. Apoi a întâlnit oameni, informație, cifre, date, nevoi, sisteme, procese și încă alți câțiva oameni. Și a prins contur, încredere și determinare. Și se va lansa într-o zi de mai. O luna numai buna pentru începuturi. Dar să vedem cum a apărut IDEEA FTTC

Nevoi de formare în învățământul preuniversitar

Finnish Teacher Training Centre își propune să adreseze nevoile de formare profesională ale educatorilor, învățătorilor și profesorilor preocupați de dezvoltarea lor constantă. Ambiția noastră este să devenim un reper în abordarea formării continue a personalului didactic din învățământul preuniversitar. În prezent, lucrăm la definirea unei oferte de programe de formare acreditate de Ministerul Educației. Ne dorim un portofoliu modular și flexibil, inspirat de abordarea finlandeză și adaptat realităților locale, construit atât pe competențe generale, cât și tehnice și metodologice, specifice cadrelor didactice.

Pentru a oferi un conținut relevant și de calitate, calibrat la nevoile actuale ale profesorilor, am derulat un sondaj de opinie care a fost administrat exclusiv online în perioada 01-16 februarie 2018, prin intermediul rețelelor sociale, în principal pe grupurile dedicate profesiei. Chestionarul, în format Google Forms, a fost disponibil atât în limba română cât și în limba engleză, pentru profesorii străini care predau în România. La încheierea perioadei de sondare, au fost înregistrate 394 răspunsuri la chestionarul în limba română și 6 răspunsuri la cel în limba engleză.

Pe scurt, iată un video – rezumat a ceea ce am aflat! Întregul raport poate fi consultat aici.

Mulțumim tuturor respondenților și vă invităm să rămânem în dialog pe tema nevoilor dumneavoastră de formare.

Echipa Finnish Teacher Training Centre