Starea de bine a profesorilor în școli
Un articol de prof. Adriana Ioana Bârcean – Școala Primară Mărtinești, județul Hunedoara
”Starea de bine” este o asociere de cuvinte pe care o întâlnim, mai nou, pe toate canalele de comunicare. Vorbim de starea de bine ca un trend în viața de zi cu zi și multe demersuri le facem în această direcție, pentru a obține o stare reală de bine. Evident că se vorbea de această stare și înainte, numai nu cu aceeași intensitate și implicare. Acum căutăm cauza lipsei stării de bine și găsim soluții reale pentru a o câștiga și de ce nu, pentru a o menține.
În educație, în ultimii ani, starea de bine sau wellbeing (dacă vrem să căutăm mai multe informații în mediul online internațional), a devenit o componentă importantă cel puțin în viziunea celor responsabili de calitatea educației și a vieții beneficiarilor educației.
S-a înțeles cel puțin teoretic și s-a văzut și faptic că nu e de ajuns să mergem la clasă și să predăm dacă suntem dascăli ci contează și impactul pe care îl avem asupra celor în fața cărora ne aflăm, devenind responsabili de starea de bine și implicarea lor.
Dacă dai un simplu search pe Google și scrii ”starea de bine în școli” vei găsi articole care vizează în marea majoritate, elevii. Din păcate, foarte puține, vizează cadrul didactic și starea de bine a acestuia.
Am descoperit cu bucurie că există un chestionar din 2018 al Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, care vizează starea de bine la școală a cadrului didactic. În rest, un proiect EPALE despre educația adulților inițiat de Universitatea de Vest din Timișoara în 2013 – WELLNESS – Abilități pentru o stare de bine autentică. Dacă în chestionarul prezentat de F.P.S.E. (http://www.surveygizmo.com/s3/4169563/Chestionar-Wellbeing) cadrul didactic e chestionat în legătură cu calitatea vieții profesionale și personale, proiectul EPALE al UVT vine cu statistici în care nivelul stării de bine a dascălului este amenințat de înaltul nivel al stresului din jurul meseriei și de factori ce au legătură cu organizarea muncii (indisciplina elevilor, relațiile la locul de muncă și volumul de lucru excesiv), nevoile majore sesizate fiind copingul eficient cu stresul și dezvoltarea abilităților de a gestiona emoțiile negative.
Anul trecut, în septembrie, participam la o conferință internațională despre educația incluzivă la Simeria Veche, iar Michael Mednick, un binecunoscut psihopedagog britanic pentru copiii cu nevoi speciale multiple și nu numai, povestea de ”learnt helplessness” (trad. ”neputință dobândită”) și se referea la acești copii care își cunoșteau situația fizică. Și fără să vreau, m-am gândit la mine ca dascăl și mă regăseam în aceeași stare, de neputință dobândită și cu gândul clar ”știu că nu am ce face – asta e situația educației în România și punct”.
Și tot același Michael Mednick zicea ” Visează! Crede! Împlinește!” și atunci lucrurile au început să ia o altă direcție… Atâta timp cât avem un vis și credem în el, găsim și instrumentele, căile, oamenii pentru a-l duce la împlinire.
În mai, anul acesta, la Timișoara, asistam la conferința lui Ferre Laevers și vorbea atât de simplu și frumos despre starea de bine și implicarea elevilor în procesul de învățare și sublinia importanța cadrului didactic. Ferre Laevers este directorul Centrului de Educație Experimentală din Leuven, Belgia, centru responsabil pentru sistemul de măsurare al stării de bine și al implicării elevilor. Am înțeles după cum Ferre însuși zicea că noi, dascălii, ”nu suntem doar un adult sau un cadru didactic ci suntem parte din procesul de explorare al elevilor noștri” ceea ce nu ne mai poate lăsa în starea de neputință ci ne responsabilizează să ne mobilizăm în a fi modelele de care au nevoie elevii noștri.
Când am hotărât să scriu acest articol, și după ce am scris toate rândurile acestea, am discutat și cu apropiați din branșă, de la firul ierbii, dascăli pasionați de educație și foarte realiști care, la întrebarea mea directă: ”Totuși,există stare de bine pentru dascăli în școlile românești?”, mi-au răspuns, fără ezitare: ”Poate numai în sistemul finlandez!”
Și atunci am căutat de ce le e bine dascălilor finlandezi (există o mulțime de articole online referitoare la acest subiect) și am aflat că aceștia nu au un curriculum impus, au libertate în a-și alege metodele de predare și sunt direct responsabili de progresul elevilor lor. Nu există grade în învățământul finlandez și nici inspectorate (au fost desființate în anii 90). Dascălii finlandezi au același respect și prestigiu ca doctorii și avocații. Programele de formare continuă sunt subvenționate de stat.
Dascălul petrece efectiv doar 4 ore în sala de clasă deși poate ajunge la 20 – 24 de ore de activitate pe săptămână. Sistemul educațional finlandez încurajează cadrele didactice să se formeze continuu, astfel 2 ore pe săptămână sunt orientate în această direcție. Sistemul educațional finlandez se bazează pe încredere și echitate.
Și atunci, revenim la ce spunea prof. dr. Florian Colceag că dacă noi, profesorii, suntem tratați cum trebuie și dacă suntem apreciați, iese din noi și talentul care a fost ascuns și pe care nu l-am pus niciodată în valoare.
Atunci consider că e timpul ca noi înșine să ne îngrijim de această stare de bine, să fim conștienți de valoarea pe care o avem în fața elevilor noștri, să găsim instrumente ce ne vor ajuta să gestionăm nivelul de stres în mod eficient, să ne extindem creativitatea, să ne îmbunătățim abilitățile de comunicare, să ne creștem conștiința de sine ce se referă la valori, nevoi, corp, emoții, gânduri și modele de comportament.
Să înțelegem că ”schimbarea în educație [fie că suntem dascăli sau elevi] are un singur nume: dragoste” așa cum ne spune Anca Tîrcă, specialist în educație, într-un articol din România Liberă.
Și dacă e un subiect care vă preocupă, puteți afla lucruri noi de la specialiști internaționali în educație, participând la conferința ”Starea de bine în școli: o societate mai sănătoasă și fericită” și la atelierele organizate la Sibiu de Finnish Teacher Training Centre pe data de 7 septembrie 2018.
Sitografie:
https://ec.europa.eu/epale/ro/blog/abilitati-pentru-o-stare-de-bine-autentica-wellness
https://rodawell.fpse.unibuc.ro/modelul-rodawell/starea-de-bine/#tab-id-4
http://sipcs.ro/cui-ii-pasa-de-starea-de-bine-a-profesorilor/
http://www.surveygizmo.com/s3/4169563/Chestionar-Wellbeing
http://www.workinfinland.com/25-amazing-facts-about-finlands-education-system/
